Modificările la legile Justiției s-au făcut cu consultarea magistraților

Am auzit în spațiul public ideea că modificările la legile Justiției s-ar fi operat împotriva voinței magistraților. Nimic mai fals!

Majoritatea modificărilor reprezintă amendamente preluate de la CSM, AMR și UNJR. Ba mai mult, nu există nicio prevedere care să aducă o îngrădire a sistemului judiciar!

UNJR este principala asociație a judecătorilor, AMR are peste 1000 de membri, iar CSM reprezintă toți magistrații din România.

Toate aceste organe reprezentative au fost invitate la dezbaterile din Parlament și au depus amendamente, spre deosebire de situația Legilor lui Macovei (actualele legi ale Justiției) care au fost adoptate de Guvernul Boc prin angajarea răspunderii, fără avizul CSM și fără consultări cu magistrații. Pe de altă parte, conform articolului 61 din Constituție, ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Așadar, Parlamentul are toată legitimitatea de a opera modificări în legislație. Dacă nu Parlamentul poate schimba legile, mă întreb cine oare? DNA sau SRI, după bunul lor plac?

Modificarea legilor Justiției vizează responsabilizarea magistraților

Haideți să analizăm puțin motivele pentru care au ieșit unii în stradă ieri seară și de ce acuzațiile lor la adresa guvernării PSD+ALDE sunt mincinoase.

O primă acuzație care se aduce pachetului de legi privind Justiția aflat în dezbaterea Parlamentului este că ”s-a scos din legislație garanția de independență a procurorilor și că aceștia vor fi puși de facto sub autoritatea ministrului Justiției, adică sub control politic”.

Vreau să vă reamintesc articolul 132 din Constituție care afirmă că ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei.” Mai mult, recomandarea Comisiei de la Veneția este ca „la fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecătorii, Parchetul trebuie să fie responsabil în faţa publicului. Un mijloc tradiţional de a asigura această responsabilitate este controlul exercitat de către executiv, care oferă legitimitate democratică indirectă prin dependenţa executivului de cei aleşi în Parlament.”

Nu în ultimul rând, trebuie spus că amendamentul atât de mult criticat nici măcar nu aparține PSD, ALDE sau Guvernului, ci a venit tocmai de la Consiliul Superior al Magistraturii.

În același context, avem și exemplul Franței, unde procurorii sunt plasaţi sub controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie. Există și o decizie recentă a Consiliului Constituţional din Franţa, care a explicat aceste prevederi privind statutul magistraţilor.

Iată, așadar, argumentele pentru care acuzația că am dori subordonarea procurorilor este cât se poate de falsă. Nu dorim altceva decât normalitate și responsabilitate, inclusiv din partea celor chemați să înfăptuiască actul de Justiție din România. Știu că foarte mulți români doresc asta, inclusiv magistrați, la fel cum foarte mulți doresc eliminarea abuzurilor din cadrul luptei împotriva corupției, abuzuri care au transformat adevărata luptă împotriva corupției într-un instrument folosit împotriva adversarilor politici.

Investiții de 77 milioane euro ale Guvernului PSD în proiectele de dezvoltare ale județului Bihor

Eveniment deosebit de important astăzi la sediul Consiliului Județean Bihor cu participarea domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Marius Nica, ministru delegat pentru fonduri europene și domnul Adrian Gâdea, secretar de stat în Ministeru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.
Au fost semnate contractele de finanțare pentru proiecte majore de dezvoltare ale județului Bihor. 

Este vorba despre două proiecte ale Consiliului Județean finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) și două proiecte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2). Prin POR se asigură banii pentru amenajarea etajului I, a curții şi împrejmuirea noului sediu al Muzeului Țării Crișurilor, precum și pentru construirea Drumul Apusenilor (etapa 1 între Beiuş – Stâna de Vale – Coada Lacului – Remeţi). Prin PNDL 2 vor fi implementate proiectele privind reabilitarea şi modernizarea DJ 764 Beiuş – Roşia – Aştileu – Aleşd (în lungime de 33,655 km) și reabilitarea şi modernizarea DJ 767/767C între DN 76 (Sâmbăta) – Dobreşti – Lunca Sprie – DJ764 (în lungime de 21 km). În cursul lunii decembrie urmează să fie semnat și contractul pentru continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a DJ 767A Uileacu de Criş (DN1) – Bălaia – Burzuc – Sârbi (DN 19E), o altă investiție făcută prin PNDL dar și efortul Consiliului Județean.

Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la peste 77 milioane de euro, fiind pentru prima dată când județul nostru primește o investiție atât de mare din partea Guvernului.

1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-0 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-1 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-2 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-3 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-4 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-5