Traian Basescu trebuie sa lase Romania sa respire
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului din 29 iun 2011
ascunde declaratia
Declaratia mea politica de saptamana aceasta din Senatul Romaniei s-a intitulat „Traian Basescu trebuie sa lase Romania sa respire”. Ea a pornit de la o monitorizare a revistei Business Magazin (nr. 333/2011) ce a reunit discursurile si alocutiunile presedintelui Traian Basescu din fiecare an, de la preluarea mandatului in 2004 pana in prezent. Concluzia: nu a aparut vreo schimbare semnificativa in niciunul dintre cei sapte ani de discurs prezidential. Doua cuvinte se repeta, aproape obsesiv la seful statului: “Romania” si “trebuie”. Din 2004 incoace aceste doua cuvinte au fost folosite de cele mai multe ori de catre Traian Basescu in iesirile sale publice. Asadar, de sapte ani "Romania trebuie", de sapte ani Traian Basescu ne vorbeste, folosind cuvinte mari, despre "modernizarea statului". De sapte ani, Traian Basescu ne da lectii. De sapte ani insa nu se intampla nimic...
Ne intrebam cu totii ce s-a ales din marea reforma a lui Traian Basescu? Ce au castigat Romania si romanii in ultimii sapte ani sub conducerea presedintelui Basescu? Cu ce realizare va ramane el in istoria Romaniei? Cum si-l vor aminti viitoarele generatii pe seful statului si ce se va spune despre Romania pe care a condus-o cu o mana forte primul presedinte-jucator al tarii?
La fel cum discursul prezidential a ramas neschimbat in ultimii sapte ani, asa si Romania a ramas la fel. Astazi, dezamagirea in randul societatii romanesti este uriasa. In ultimii sapte ani, sub guvernarea PDL si a lui Traian Basescu, Romania a stagnat, iar modernizarea mult promisa se mai lasa asteptata. Sub regimul Basescu-PDL, vorbim despre o sansa ratata pentru Romania, fie ca ne referim la economie, justitie, sanatate, infrastructura sau educatie.
Din nefericire, in ultimii sapte ani, romanii au "beneficiat" mai degraba de discursuri populiste si mai putin de o guvernare competenta. Am avut parte de foarte mult praf in ochi si foarte multe teme false de dezbatere. Cele cu adevarat importante, fie au fost uitate din discursul Puterii, fie au fost compromise. Nu merg mai departe decat de modul populist in care Traian Basescu si PDL au inteles sa actioneze in doua probleme fundamentale pentru Romania: reforma constitutionala si reorganizarea administrativ-teritoriala!
Traian Basescu s-a vrut un presedinte-jucator si un lider vizionar. In ceea ce priveste « jocul » presedintelui, intr-adevar, romanii au avut parte de foarte mult teatru si circ, galceava si diletantism, cu presedintele Basescu in rolul principal. In ceea ce priveste « vizionarismul » presedintelui, am avut parte de foarte multe vorbe si prea putine proiecte si solutii concrete. La o analiza serioasa, dincolo de discursul normativ al presedintelui, cu ce altceva ne-am ales sub « conducerea » sa ?
Pentru a putea stapani Romania, Traian Basescu si PDL au dus, in ultimii sapte ani, o politica permanenta de invrajbire a diferitelor categorii sociale si de subminare a increderii sociale a romanilor. Efectele sunt evidente: asa cum au observat specialistii, astazi, in Romania se contureaza un camp al perceptiei sociale foarte puternic fracturat. Totul este perceput ca fiind din ce in ce mai bine acasa, comparativ cu o lume inconjuratoare din ce in ce mai rea. Altfel spus: intre Putere si populatie s-a format o prapastie, deziluzia fata de viata sociala devenind respingere a societatii si, la limita, spun aceiasi specialisti, fuga din societate. Omul se simte bine, implinit si isi gaseste rostul doar acasa. Societatea isi pierde tot mai mult sensul! Pe termen lung, este un fenomen extrem de grav, mult mai grav decat pierderea banilor in urma crizei economice care, in principiu, poate fi remediata in cativa ani…
Iata tabloul societatii romanesti, pe care dupa sapte de conducere “luminata” ne-o lasa mostenire Traian Basescu si PDL. Raul in tara noastra a ajuns la un nivel la care deja il consideram o fatalitate. Am ajuns la o limita de la care tot ce fac Basescu si PDL deja nu ne mai starneste decat un simplu ridicat din umeri sau o replica de genul “astia sunt, ce sa le mai faci?”Daca lipseste ceva astazi in Romania, acel ceva este cu siguranta perspectiva si increderea in viitor. Din pacate, fatalismul si descurajarea generala din societate s-au extins atat de mult sub regimul PDL-Basescu, incat ele ne sunt adversare mult mai puternice chiar decat ciuperca pedelista care sufoca guvernarea.
“Haideti sa lasam tara sa respire...” A fost mesajul pe care presedintele Basescu l-a transmis luni de la tribuna Parlamentului. Cred ca in acest punct putem cadea cu totii de acord: Romania trebuie lasata sa respire si sa se dezvolte. Iar primii care trebuie sa faca acest lucru, adica sa faca un pas in spate, sunt chiar PDL si Traian Basescu. Abia in ziua in care vom scapa de Traian Basescu si de clica sa portocalie care sufoca Romania, romanii se vor putea simti cu adevarat usurati si increzatori in viitor. In termenii discursului prezidential din ultimii sapte ani, concluzia mea nu poate fi decat una singura: Traian Basescu trebuie sa lase Romania sa respire!
Senator Ioan Mang
29.06.2011
Asumarea raspunderii guvernamentale pe Legea Educatiei prin incalcarea Regulamentului Senatului
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului din 01 noi 2010
ascunde declaratia
Stimate doamne si stimati domni senatori,
In calitatea noastra de senatori alesi prin vot democratic sa reprezentam cetatenii in Parlamentul Romaniei, obligatia noastra morala este sa incercam sa oprim prin orice mijloace legale si politice posibile aplicarea Legii Educatiei Nationale, in forma asumata de Cabinetul Boc-Basescu. Pe aceasta tema as dori sa fac si urmatoarea declaratie politica.
Ceea ce s-a intamplat joia trecuta in Parlament prin asumarea raspunderii Guvernului pe Legea Educatiei este nu doar o sfidare majora a legii si a parlamentarismului, dar si un gest politic iresponsabil care nu va duce, nicidecum la schimbarea in bine a sistemului educational din Romania, ci din contra, va agrava si mai mult problemele.
Intr-o graba suspecta, Cabinetul Boc-Basescu vrea sa promoveze aceasta lege fara sa mai astepte decizia Curtii Constitutionale de peste trei zile. Desigur, nu exista nicio prevedere constitutionala sau legala care sa interzica Guvernului acest lucru; la fel cum, nicio regula a bunului simt nu le interzicea domnilor Boc si Funeriu sa mai astepte cateva zile. Orice Guvern responsabil ar fi asteptat verdictul Curtii, dupa care ar fi venit in fata Parlamentului si - daca nu ar fi existat probleme de constitutionalitate - ar fi urmat procedura normala, fara nicio contestatie. Cabinetul Boc a preferat insa sa amendeze intr-o singura noapte, pe coltul mesei si pe genunchi, o lege fundamentala pentru societatea romaneasca si sa-i ataseze o expunere de motive in care, desi se scriu multe, de fapt, nu se spune nimic.
As dori sa va arat, cat de „urgenta” este aceasta lege si de ce s-a grabit Guvernul sa o promoveze trecand peste orice regula a bunului simt. Am sa ma refer doar la Titlul VII ce include dispozitiile finale si tranzitorii. Articolul 361, alineatul 3 spune:
- la litera a) „masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in vigoare incepand cu anul scolar 2012-2013.” Adica, exact peste 2 ani;
- la litera b) „masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigoare incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2012”; adica, nici mai mult, nici mai putin decat peste cinci ani, in 2015;
- de asemenea, la litera c) examenul de bacalaureat se va desfasura dupa noile reguli incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul scolar 2012-2013; adica peste sase sau sapte ani (functie de tipul liceului);
- iar la litera d) tot peste sase ani vom avea si admiterea la liceu organizata conform noilor metodologii.
Iata deci, doar cateva exemple prin care guvernantii sustin adoptarea urgenta, prin asumare, a legii. Primul-ministru si ministrul educatiei, pur si simplu, ne mint in fata. Adoptarea legii este atat de urgenta, incat reformele majore se vor aplica abia peste sase ani! Ma intreb, unde vor fi domnii Boc si Funeriu cand aceste masuri isi vor produce efectele? Cum vor raspunde ei pentru esecul reformei?
Ce este aplicabil imediat? Printre altele, ca un adevarat guvern comunisto-stalinist, Cabinetul Boc si ministrul Funeriu elimina din Parlament toti parlamentarii care sunt si rectori. Domnilor din PD-L, ne amintiti de guvernarea Romaniei din anii 50. Mai lipseste sa faceti o lege prin care toti profesorii universitari si toti academicienii sa fie scosi din Parlament!
Dincolo de declaratiile domnilor Boc si Funeriu, actiunile Guvernului arata cata determinare exista la nivelul actualului Cabinet Boc pentru reforma educatiei. Mai degraba exista o determinare pentru a vana oponentii politici si pentru a amana schimbarile sanatoase. Ei spun ca vor sa faca reforma, insa nu vor sa aloce nici macar resursele bugetare legale pentru a sustine aceasta reforma. Printr-o smecherie de tehnica legislativa, pe care au crezut ca nu o vom observa, legea asumata de Guvern prevede amanarea pana in 2012 a alocarii a 6% din PIB pentru sistemul educational si 1% din PIB pentru cercetare. Mai mult decat atat, legea propusa de domnii Boc si Funeriu contine si o bomba bugetara cu efect intarziat. Tot la masurile finale si tranzitorii este stipulata acordarea a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nou-nascut, masura ce se va aplica, atentie, incepand cu anul 2013. Dincolo de faptul ca este o masura populista prin care vom ajunge sa capitalizam cu peste 2 miliarde de euro, din bugetul statului, sistemul bancar privat, este si un cadou otravit lasat viitorului Guvern care se va forma dupa alegerile din 2012 si din care domnii Boc si Funeriu nu vor mai face parte. Ei actioneaza exact precum in proverbul acela cu „un nebun arunca o piatra in balta si zece intelepti n-o pot scoate”. Arunca piatra, dupa care fug, fara a-si mai asuma nicio responsabilitate.
Dragi colegi,
Prima cale prin care putem sa oprim aceasta aberatie juridica si politica este sa sustinem cu totii motiunea de cenzura depusa saptamana trecuta de grupurile PSD si PNL si care se intituleaza "Legea Educatiei Nationale, o lege anti-educatie si anti-romaneasca". Nu am sa reiau, acum, argumentele, din motiune. Sunt sigur ca ati citit si dumneavoastra textul si putem cadea de acord ca este o lege departe de ceea ce tara are nevoie. Mai mult decat atat, prin unele prevederi, dar si prin modalitatea de promovare, este un proiect daunator Romaniei. Trebuie sa facem tot ce depinde de noi pentru ca efectele acestei legi sa nu se produca. Iar primul pas va fi sa ne exprimam prin vot in cadrul procedurii motiunii.
A doua cale, asupra caruia vreau sa insist, este sa reluam si sa acceleram discutiile din Comisia pentru invatamant si dupa aceea si aici in plenul Senatului pe marginea Legii Educatiei pe care o avem in procedura de dezbatere. Articolul 93, alin. (2) din Regulamentul Senatului, care spune ca „ in cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului”, ne impune acest lucru. Avem la dispozitie 30 de zile pana la intrarea in vigoare a Legii educatiei anti-nationale, putem sa incheiem dezbaterile si sa elaboram o lege a educatiei mult mai buna decat cea prezentata de Guvern. Legea domnilor Boc si Funeriu nu poate anula actul normativ aflat in lucru la Senat. In schimb, legea care va iesi din Senat, sper eu prin consens, va putea anula varianta asumata de Guvern. Este, poate, ultima sansa de a evita haosul si aberatiile ce se vor produce daca legea se va aplica in forma propusa de Guvern.
In incheiere, as vrea sa atrag atentia asupra unui fenomen grav, pe care responsabilii din Ministerul Educatiei si Palatul Victoria nu vor sa-l constientizeze: cei care trebuie sa puna in practica noile prevederi ale legii, adica dascalii Romaniei resping in bloc proiectul guvernului. Mesajul transmis zilele acestea de profesori este clar: "Aceasta lege nu ne reprezinta!". Reactia lor de respingere este indreptata impotriva celor care iau decizii in numele lor, fara insa sa-i consulte cu adevarat. Respingerea lor se indreapta impotriva unui premier care nu stie altceva decat sa-si ascuta coasa si sa taie salariile. Dascalii din Romania resping si atitudinea unui ministru al educatiei care prin amatorism, aroganta si proasta comunicare ii irita in fiecare zi si dauneaza grav sanatatii sistemului educational.
Sustin, si o voi face si in continuare, ca este anormal ca un Guvern sa-si asume raspunderea pe o lege atat de importanta pentru prezentul, dar mai ales viitorul acestei tari. Prin gestul lor de a scoate proiectul legislativ de pe masa Parlamentului, domnii Boc si Funeriu compromit orice sansa a invatamantului romanesc de a intra pe un fagas normal. Prin actiunile lor politice, domniile lor submineaza orice intentii bune pe care le declara, in mod ipocrit, ca le au. Grav este ca domnii Boc si Funeriu ignora cu desavarsire orice parere critica la adresa activitatii lor si se comporta precum niste despoti luminati, unici detinatori ai Adevarului in domeniul educatiei.
Domnii Boc si Funeriu nu trebuie sa uite, insa, un lucru: de ce le este frica nu vor scapa! La un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, ii va ajunge si pe ei votul parlamentului si al cetatenilor.
Va multumesc.
Senator Ioan Mang
Asumarea raspunderii guvernamentale pe Legea Educatiei prin incalcarea Regulamentului Senatului
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului din 25 oct 2010
ascunde declaratia
Stimate doamne si stimati domni senatori,
In ultimele mele declaratii politice facute de aici de la tribuna Senatului Romaniei am aratat de ce Guvernul nu ar trebui sa-si asume raspunderea pe Legea Educatiei. Am argumentat ca avem de a face nu doar cu un gest politic iresponsabil si inacceptabil al Cabinetului Boc-Basescu, dar si cu o actiune neconstitutionala. Am aratat, de asemenea, gravele erori de continut si de redactare ce apar in textul pe care se doreste asumarea raspunderii guvernamentale.
Astazi, as dori sa mai aduc un argument. Un argument de ordin procedural. Permiteti-mi, va rog, sa va citez din Regulamentul Senatului, adica din legea care reglementeaza si organizeaza activitatea noastra a tuturor celor care am fost alesi sa reprezentam interesele cetatenilor in Senatul Romaniei.
La articolul 93, alineatul 1, Regulamentul Senatului arata ca "initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative - in cazul de fata, Guvernul Romaniei prin Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - poate sa-si retraga proiectul sau propunerea pana la inceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului".
Alineatul 2 precizeaza ca "in cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de catre Camera Deputatilor - este si cazul Legii Educatiei - retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului".
Ce inseamna acest lucru din punctul meu de vedere? Inseamna ca Guvernul nu-si poate asuma raspunderea pe Legea Educatiei aflata in dezbaterea Senatului! Boc si Funeriu isi pot asuma raspunderea, eventual, pe o alta lege a educatiei, dar nu pe cea aflata in dezbaterea Comisiei pentru invatamant, stiinta, tineret si sport. Iar noi, membrii Comisiei avem datoria sa continuam dezbaterea parlamentara si sa prezentam un Raport, conform procedurilor parlamentare, astfel incat plenul Senatului sa se pronunte prin vot asupra formei finale a Legii.
Chiar si in varianta in care Guvernul Boc va ramane in functie – prin limitarea dreptului parlamentarilor Puterii de a-si exercita votul la motiunea de cenzura – mi-as dori ca noi sa ne continuam dezbaterea din Comisie, astfel incat, in luna decembrie, legea pe care o vom adopta sa inlocuiasca legea pe care Guvernul doreste, joi, sa-si asume raspunderea. Impreuna cu colegii mei din PSD si sunt sigur ca ni se vor alatura si partenerii nostri din PNL suntem decisi sa ne continuam activitatea din Comisie indiferent de modul in care va actiona Guvernul.
As dori sa inchei interventia mea de astazi cu un apel - de bun simt, as zice eu - catre colegii din PDL si UDMR, membri ai Comisiei pentru invatamant. Vreau sa va rog sa va alaturati demersului nostru. Avem nu doar o obligatie legala, dar si morala sa ne continuam munca pe articolele Legii Educatiei.
Stimati colegi, ar fi pacat sa pierdem lucrurile bune si folositoare invatamantului romanesc pe care le-am obtinut pana acum prin consens politic. Ar fi pacat ca efortul nostru sa fi fost in zadar doar pentru ca asa vrea un ministru sau altul. Nu trebuie sa lasam pe nimeni sa-si bata joc nici de munca noastra si nici de regulile dupa care ne desfasuram activitatea. Trebuie sa ne facem datoria de senatori, conform Regulamentului Senatului!
Ioan Mang, senator PSD+PC
Guvernul isi bate joc de munca Senatului
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului din 18 oct 2010
ascunde declaratia
Declaratia mea politica de astazi porneste de la un gest revoltator din punctul de vedere al democratiei
parlamentare pe care Guvernul Romaniei este pe cale sa-l infaptuiasca in zilele acestea. Ma refer la
asumarea raspunderii pe Legea Educatiei. Consider ca, prin aceasta decizie, Cabinetul Boc-Basescu isi
bate joc cu nerusinare de activitatea noastra. Isi bate joc nu doar de noi, cei din Opozitie, din PSD sau
PNL, dar si de dumneavoastra, stimati colegi de la PDL si UDMR care ati depus o munca serioasa la
aceasta lege a educatiei. Daca Guvernul va reusi sa-si puna in aplicare planul, noi cei din Comisia pentru
invatamant, stiinta, tineret si sport vom ajunge in situatia de fi muncit in zadar si de a ne fi pierdut
timpul in ultimele patru luni de zile. Practic, domnii Boc si Funeriu nu numai ca vor sa eludeze
procedurile parlamentare, dar ne si sfideaza si ne desconsidera munca. Avem de a face cu o jignire
profunda nu doar la adresa Comisiei, dar si a Senatului in ansamblu.
La televizor, domnul ministru al educatiei incearca sa zugraveasca realitatea in portocaliu: senatorii
Opozitiei ii blocam legea in Comisie, astfel ca domnia sa nu poate face reforma. Nimic mai fals! Senatorii
din Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport sunt constienti de importanta si necesitatea
acestei legi si tocmai de aceea, am decis sa lasam haina politica la usa salii de dezbateri si sa analizam
articol cu articol legea primita de la Camera Deputatilor. Efortul nostru a fost pentru a imbunatati textul
legislativ in interesul elevilor, al profesorilor si al parintilor. Mai era nevoie de maxim 4-5 saptamani si
puteam avea o lege inchegata si asumata de intreaga comisie prin consens. Sunt sigur ca ar fi trecut si
de Plenul Senatului prin acelasi consens si am fi avut, in sfarsit, o lege a educatiei dezbracata de haina
politica. Invatamantul romanesc ar fi avut astfel sansa unei legi care sa ramana valabila inca 15-20 de
ani de acum inainte. Cabinetul Boc prefera insa sa dea cu piciorul acestei sanse si merge mai departe
atat cu politizarea dezbaterii, cat si a intregii legi.
Prea putin ii intereseaza pe domnii Boc si Funeriu lucrurile bune care s-au facut in Comisia de
invatamant. Sunt surzi la argumentele noastre si vor sa-si asume raspunderea pe un text de lege plin de
erori de redactare si de conceptie. Nu-i intereseaza nici macar faptul ca aceasta procedura a raspunderii
pe o lege organica este una neconstitutionala. Adoptarea legii "sub forma asumarii raspunderii nu este
oportuna, cu atat mai mult cu cat intrarea in vigoare a acestei legi nu se face imediat, ci pentru anul
preuniversitar si universitar 2010-2011". Stimate domnule prim-ministru, profesor de drept
constitutional, v-am citat chiar din motivatia deciziei Curtii Constitutionale din noiembrie 2009,
publicata in Monitorul Oficial numarul 40 din 19 ianuarie 2010. Tot de acolo mai puteti afla, ca
"angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in
conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un
domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. Altfel, nu se justifica
recurgerea de catre Guvern la procedura angajarii raspunderii asupra proiectului de lege”. Unde este
insa urgenta in cazul de fata, domnule prim-ministru? Cum se va aplica imediat aceasta Lege a educatiei,
cand, chiar dumneavoastra ati recunoscut ca "ea mai are nevoie de o multitudine de acte normative
subsecvente pentru punerea ei in aplicare"?
Dincolo de toate incercarile de manipulare ale domnilor Boc si Funeriu, un aspect extrem de important
pentru viitorul invatamantului romanesc este ignorat de catre toti membrii Coalitiei de guvernamant.
Legea Educatiei este o lege mult prea importanta si ea necesita existenta unui consens politic pentru a
putea fi pusa in aplicare. In lipsa acestui consens, prin asumarea raspunderii, Cabinetul Boc transforma
Legea intr-o simpla bucata de hartie, un document ce va fi modificat ori de cate ori un partid politic
aflat vremelnic la guvernare, va dori acest lucru. Noi cei din Partidul Social Democrat dorim sa avem o
Lege a Educatiei care sa reziste in timp si vreau sa va asigur ca in Comisia de invatamant nu a existat
niciun fel de intentie de tergiversare si niciun fel de obstructionare. Toti cei care sustin aceste
neadevaruri, in absenta probelor, sunt niste impostori si mincinosi.
Personal nu pot sa inteleg graba cu care actioneaza Guvernul si cred ca este o mare greseala politica; o
greseala de pe urma careia nu vor suferi nici domnul Boc, nici domnul Funeriu, ci, din pacate, elevii si
dascalii Romaniei. Acestia din urma trebuie insa sa stie un lucru: nu exista niciun fel de temei pentru
angajarea raspunderii Guvernului altul decat interesele politicianiste ale PDL si UDMR!
In incheiere, as vrea sa fac referire la o atitudine nedemna a ministrului Funeriu, un om care parca are o
singura misiune - sa distruga tot ce a mai ramas bun in scoala romaneasca. Peste tot pe unde apare,
domnia sa sustine ca senatorii din Comisia de invatamant "apara interese ilegitime din invatamantul
universitar". As vrea sa-l intreb pe domnul ministru: eu, senatorul si profesorul universitar Ioan Mang ce
interes ilegitim apar muncind in Comisia pentru invatamant din Senatul Romaniei? Domnule Funeriu, ar
trebui sa dati un raspuns direct la aceasta intrebare si sa nu va mai ascundeti in spatele unor formulari
generale, extrem de vagi. A arunca cu noroi asupra tuturor membrilor Comisiei de invatamant din Senat
este o atitudine de las care nu face cinste unui ministru al educatiei.
Va multumesc pentru atentie,
A gresi e omenesc, a persevera in greseala e de-a dreptul diabolic
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului din 11 oct 2010
ascunde declaratia
Ziua Mondiala a Educatiei ar fi trebuit sa fie una de sarbatoare pentru toti dascalii din Romania.
Incompetenta Guvernului Boc si orgoliile celui mai slab ministru al educatiei din istoria noastra recenta
au facut insa din aceasta zi una trista pentru invatamantul romanesc.
Astazi, scoala romaneasca a ajuns intr-o fundatura, iar 10.000 de dascali au protestat in strada si pentru
ca domnul ministru Daniel Funeriu nu a inteles un lucru esential: doar printr-un parteneriat real intre
minister, profesori, parinti si elevii vom putea schimba invatamantul romanesc. Parteneriatul este insa
cuvantul cheie care lipseste din vocabularul actualului ministru. De 10 luni de zile, de cand este in
functie, domnul Funeriu a preferat sa se razboiasca cu partenerii sociali, in loc sa colaboreze cu acestia.
Ca dascal, ma simt solidar cu cei care s-au aflat in strada si sunt intru totul de acord cu solicitarile lor.
Da, scoala romaneasca trebuie salvata! Trebuie salvata din mainile unui ministru care manat de orgoliu
personal si de interesele prietenilor si sustinatorilor sai politici, nu stie decat sa distruga fara insa a pune
in loc ceva trainic.
Mai mult decat atat, este pe punctul de a repeta o greseala ce poate avea drept consecinta amanarea
reformelor din sistemul educational. Ma refer la ultimatumul dat de Partidul Democrat Liberal cum ca,
daca in termen de 10 zile Comisia de invatamant, stiinta, tineret si sport din Senatul Romaniei nu va
finaliza dezbaterile pe Legea Educatiei Nationale, Guvernul va incepe procedurile pentru asumarea
raspunderii guvernamentale pe aceasta lege. Acesta este un gest politic iresponsabil si inacceptabil.
In primul rand, este o grava ingerinta in procesul legislativ si o incalcare a principiului separatiei
puterilor in stat. Probabil ca domnul prim-ministru Emil Boc este obsnuit sa primeasca ordine de la
presedintele Traian Basescu sau de la baronii PDL, insa Parlamentul, ca putere legislativa nu poate primi
ordine de la puterea executiva.
In al doilea rand, vreau sa subliniez un lucru care poate nu este clar pentru toata lumea: Legea educatiei
nu este blocata de Opozitie in Comisia de invatamant, stiinta, tineret si sport, asa cum vrea sa
acrediteze ideea, domnul ministru. Noi in Comisie rescriem aceasta lege care a fost prost redactata, si
nu doar din punct de vedere gramatical, dar si din punct de vedere al continutului si al conceptiei.
Comisia de invatamant, stiinta, tineret si sport lucreaza intens in fiecare saptamana si pierdem si cate o
zi pe marginea unui articol de "science fiction" al domnului ministru. As vrea sa va dau doua exemple.
Primul se refera la "proba transdisciplinara" de la bacalaureat. Acesta propunea ca bacalaureatul la toate
profilele sa fie o proba transdisciplinara, iar un subiect sa fie tratat din perspectiva mai multor discipline
(de ex., la profilul real de la licee teoretice, proba transdisciplinara sa se dea din: chimie, biologie,
fizica si informatica). As vrea eu sa stiu care sunt profesorii din Romania care pot preda transdisciplinar
cele patru materii? Ca sa faci o astfel de modificare ar trebui mai intai sa pregatesti profesorii care sa
predea transdisciplinar materiile acestea si dupa aceea sa ceri elevilor.
Al doilea exemplu este Articolul 102 care arata cat de „serios” a muncit Ministerul Educatiei la
elaborarea legii. Acest articol spune urmatoarele:
„Constituirea si alocarea bugetului pentru invatamantul preuniversitar se face dupa urmatoarea
procedura”. Si acum, ne-am fi asteptat la o descriere detaliata a procedurii. In loc de asta, iata ce ne
spune articolul: „Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin Unitatea pentru
Finantarea Invatamantului Preuniversitar si prin inspectoratele scolare judetene, respectiv Inspectoratul
Scolar al Municipiului Bucuresti monitorizeaza implementarea noului mecanism de finantare a
invatamantului preuniversitar si asigura asistenta specializata unitatilor si institutiilor din invatamantul
preuniversitar”.
Sigur, sirul de erori poate continua: la Art. 21 aliniatele 1 si 2 sunt identice, s.a.m.d.
In al treilea rand, nu inteleg graba aceasta subita a PDL si a Cabinetului Boc pentru a promova Legea
Educatiei prin asumarea raspunderii, mai ales ca ea se va aplica abia incepand din toamna anului viitor.
Atunci de ce spun dansii ca suntem in intarziere? Cred ca mai degraba cei din PDL sunt in intarziere. Le
este frica ca in urma motiunii PSD vor trebui sa plece de la guvernare si atunci, pe ultima suta de metri,
incearca sa puna presiune pe noi.
Asumandu-si raspunderea pe cele doua legi (legea educatiei si legea salarizarii unitare), Guvernul Boc si
PDL incearca sa ne impiedice sa depunem motiunea. Iar daca Guvernul va cadea la vot in urma asumarii
raspunderii, PDL va incerca sa ne scoata pe noi cei de la PSD si PNL drept tapi ispasitori care nu vrem o
noua lege a educatiei si o noua lege a salarizarii...
Am insa o veste proasta pentru toti pedelistii, inclusiv pentru domnul prim-ministru si domnul ministru al
educatiei: nu ne lasam intimidati si ne vom face munca in continuare in Comisia de invatamant astfel
incat, cel mai tirziu la finele lunii noiembrie raportul comisiei cu amendamente sa fie trimis spre Plenul
senatului. Mai mentionez ca toate amendamentele au fost aprobate cu unanimitate de voturi in comisia
de educatie.
Nu in ultimul rand, adoptarea Legii Educatiei prin asumarea raspunderii este o actiune neconstitutionala.
In urma cu un an, Curtea Constitutionala s-a pronuntat exact pe acelasi caz: Legea Educatiei este acum
in dezbaterea Parlamentului tocmai pentru ca atunci Curtea a decis ca este o lege mult prea importanta
pentru a fi promovata prin asumarea raspunderii.
Motivatia Deciziei nr. 1557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Legii Educatiei Nationale, publicata in Monitorul Oficial nr. 40 din 19 ianuarie 2010 arata cat se poate de
limpede:
"... Curtea considera ca ocolirea procedurii de examinare si dezbatere a proiectului de lege, atat in
cadrul comisiilor de specialitate, cat si in plenul fiecarei Camere a Parlamentului, potrivit
competentelor stabilite de art. 75 din Constitutie, si recurgerea la angajarea raspunderii asupra unui
proiect de lege nu-si gasesc o motivare..."
Astazi, Guvernul este pe cale sa repete greseala pe care a facut-o si anul trecut. Inainte insa de a face
acest lucru, as vrea sa le reamintesc domnilor Boc si Funeriu vorbele intelepte ale lui Seneca: a gresi e
omenesc, a persevera in greseala e de-a dreptul diabolic.
Va multumesc pentru atentie.
'Prioritatile' Guvernului si prioritatile romanilor
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului, 20 Septembrie 2009
ascunde declaratia
Declaratia mea politica de astazi porneste de la o observatie simpla: prioritatile Cabinetului Boc-Basescu care difera in totalitate de prioritatile reale ale romanilor. Am sa-mi sustin pozitia cu unele exemple edificatoare din judetul Bihor.
Pentru cei 1.300 de elevi ai Colegiului Economic "Partenie Cosma" din Oradea primul sunet de clopotel din acest an a fost unul trist. Liceul a fost mutat din cladirea in care a functionat timp de aproape 30 de ani ca urmare a retrocedarii catre Episcopia Romano-Catolica. Nu contest dreptul la proprietate al nimanui. Nu pot fi insa de acord cu pasivitatea si lipsa de preocupare a autoritatilor care nu ar fi trebuit sa lase lucrurile sa ajunga pana in acest punct.
Daca am fi avut un Guvern responsabil, solutia pentru acesti elevi ar fi fost mutarea in noul Campus Scolar din Oradea. Constructia acestui campus a fost aprobata de catre Guvern printr-un memorandum inca din anul 2007 si viza tocmai acest obiectiv: inlocuirea cladirii retrocedate si constructia unui complex multifunctional. Conform planurilor, Campusul Scolar ar fi inclus doua corpuri de cladire cu 48 de sali clasa, un camin-internat cu 300 de locuri de cazare, o cantina, 15 garsoniere pentru cadrele didactice, ateliere scolare, o sala de sport cu o baza sportiva pentru activitati in aer liber si un punct termic. Licitatia pentru executie a fost castigata la un pret de 30,5 milioane lei lei plus TVA, constructia urmand a fi finalizata in 36 de luni, adica in octombrie 2011.
Cum insa avem un Cabinet Boc incompetent si iresponsabil, campusul scolar de la Oradea intarzie sa fie construit, iar liceenii de la "Partenie Cosma" sunt obligati sa invete in doua schimburi si intr-un spatiu inadecvat pentru un liceu de prestigiu al orasului.
Actualul ministrul al educatiei declara ca doreste sa centreze sistemul educational in jurul interesului elevului. As vrea sa il intreb pe domnul ministru, in cazul Colegiului Economic "Partenie Cosma" din Oradea care este interesul elevului si ce a facut ministerul pe care il conduce pentru sustinerea acestui interes?
Va dezvalui eu ce a facut Ministerul Educatiei in interesul elevilor: NIMIC. In loc sa se implice si sa caute solutii, inclusiv de finantare, ministrul s-a ascuns in spatele sloganului "nu sunt bani". In loc sa-si convinga colegii de cabinet asupra utilitatii construirii de campusuri scolare, domnia sa a preferat sa braveze prin taierea posturilor. A preferat sa inchida, in loc sa contruiasca scoli. Prioritatea domnului ministru a fost sa-si multumeasca protectorii politici. Prioritatea elevilor de la Colegiului Economic "Partenie Cosma" din Oradea este insa cu totul si cu totul alta: sa invete intr-o scoala noua si moderna.
Daca pentru Campusul Scolar din Oradea Guvernul lui Emil Boc sustine ca nu are bani, acelasi Cabinet Boc se arata extrem de darnic cu alte initiative asa-zise de dezvoltare locala.
Cum este sa dai 800.000 de euro pentru reabilitarea unui camin cultural dintr-un orasel cu nici 2.400 de locuitori? In opinia Ministerului Dezvoltarii este o investitie in infrastructura culturala. Pentru noi este finantarea clientelei politice a PDL.
Cum este sa construiesti o sala de sport intr-un sat in care nu exista unitate de invatamant? In viziunea guvernantilor este o investitie in asigurarea "cadrului de desfasurare a activitatilor sportive in conditii optime de confort si siguranta". Pentru noi este risipa si inca o dovada a diletantismului acestui cabinet condus de Emil Boc.
Modernizarea scolilor si constructia de campusuri multifunctionale reprezinta o investitie in copiii nostri, o investitie in viitorul societatii romanesti. Pe termen lung, inseama dezvoltare durabila. Pentru viziunea ingusta a membrilor Cabinetului Boc dezvoltarea inseamna cresterea profitului firmelor din clientela PDL prin alocarea, de exemplu a 800.000 de euro pentru Caminul Cultural din Nucet sau prin constructia unei sali de sport in Petrileni, din intamplare satul natal al ministrului Vasile Blaga unde, insa, si asta nu mai este intamplare, nu exista nicio unitate de invatamant. Desigur, si cultura si sportul sunt domenii foarte importante pentru o dezvoltare normala a societatii romanesti. Nu insa aruncand bani pe fereastra, asa cum face Cabinetul Boc, vom obtine dezvoltare. Daca ii vom mai avea mult timp la guvernare, prioritatile Guvernului Boc-Basescu ne vor duce la sub-dezvoltare.
Acest Guvern Boc trebuie sa plece pentru ca lucreaza doar in interesul firmelor din clientela PDL, iar "prioritatile" sale au ajuns total opuse prioritatilor reale ale romanilor.
Reforma in educatie incepe cu o autorizatie ... sanitara
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului, 6 Septembrie 2009
ascunde declaratia
Pana la inceputul noului an scolar mai sunt foarte putine zile. Practic, pregatirile pentru acest moment au intrat in linie dreapta atat pentru parinti si copii, cat si pentru profesori si unitatile de invatamant care-si deschid portile saptamana viitoare. Informatiile pe care le primesc pe diverse canale arata ca, si in acest an, avem o situatie ingrijoratoare la inceput de an scolar: foarte multe gradinite si scoli din taraintampina serioase probleme in ceea ce priveste autorizarea sanitara.
V-as da exemplul judetului Bihor. Conform datelor Inspectoratului Scolar Bihor, preluate din mass media locala, dintre cele 213 unitati de invatamant cu personalitate juridica, 27 nu au autorizatie sanitara de functionare, iar 26 sunt in curs de autorizare. De asemenea, dintre cele 719 de unitati scolare fara personalitate juridica, doar 142 au primit autorizatie, restul de 577 nu au obtinut, la aceasta ora, avizul sanitar. Un calcul simplu ne arata ca mai mult de jumatate din scolile din judetul Bihor nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar, astfel ca ele nu vor putea oferi conditiile optime la inceputul noului an scolar. O situatie similara se inregistreaza si in cazul gradinitelor din judet. Si nu cred ca doar judetul Bihor se confrunta cu aceasta problema. Vad ca ea este prezenta in toate judetele tarii, devenind astfel o problema nationala.
Situatiile cele mai grave se inregistreazain mediul rural. In foarte multe sate, din cauza bugetelor reduse, lucrarile de reabilitare la scoli si gradinite sunt in intarziere si ele nu vor putea fi finalizate in timp util pana la debutul anului scolar. Foarte multi copii de la tara vor merge la gradinite si scoli care nu au dotarile necesare pentru a le asigura un confort minim, as zice eu elementar: apa curenta, apa potabila, grupuri sanitare igienice, ca sa nu zic ca unele dintre acestea cu greu pot fi numite toalete intr-o tara civilizata.
Mi-e foarte greu sa accept ca Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului tolereaza o astfel de situatie, mai ales ca problema autorizarii sanitare a unitatilor de invatamant este cunoscuta nu de ieri sau de azi. As fi foarte curios sa aflu ce masuri concrete a luat ministerul pentru a ajuta unitatile de invatamant cu probleme, astfel incat ele sa se poata conforma normelor si sa poataincepe noul anul scolar in cele mai bune conditii.
Educatia a ajuns in Romania anului 2010 o prioritate pentru Guvern doar la nivel declarativ. Cum altfel sa explic faptul, ca la un buget si asa insuficient al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la rectificarea bugetara din luna august, ministerului i-au mai fost luate aproape 500 de milioane de lei. Daca pentru Cabinetul Boc, educatia ar fi o prioritate, ministerul ar fi primit sume suplimentare si nu i s-ar fi taiat din buget. Merg mai departe si spun ca ministerul ar fi trebuit sa cheltuiasca aceste sume intr-un mod mult mai transparent si sa se asigure ca la data de 13 septembrie toate scolile si gradinitele din tara sunt autorizate din punct de vedere sanitar.
Un numar mare de scoli si gradinite din Romania nu vor avea autorizatie sanitara de functionare; avem in schimb un ministru care se grabeste sa faca reforma. Principala sa preocupare este sa inchida scolile din mediul rural. Si acest lucru intr-un mod lipsit de transparenta si urmand niste criterii intelese doar de dansul. Responsabilii din minister se fac ca nu vad pericolul la care se expun in tot acest avant reformator si reorganizator. S-ar putea sa se inchida scoli care ofera conditii civilizate, doar pentru ca numarul de elevi nu corespunde standardelor de la Bucuresti; in acelasi timp, vom tine elevi in scoli unde, in calitate de dascal, iti este rusine sa chemi elevii la cursuri.
In fata acestei situatii grave, ministrul educatiei incearca sa arunce responsabilitatea asupra altora: sunt de vina primarii de la sate care nu gasesc solutii suficient de bune, suntem de vina noi, membrii Opozitiei, pentru ca i-am bloca actiunile in Parlament. Toti sunt de vina, mai putin ministrul educatiei. Stau sa ma intreb: oare daca am adopta maine Legea educatiei, asa cum a fost adusa la Comisia de educatie, cercetare si sport din Senat, fara sa o mai corectam, prescolarii si elevii de la tara vor avea brusc de unde sa bea apa la scoala sau vor putea ei utiliza o toaleta civilizata?
Situatia scolilor, cu precadere cele din mediul rural, ne arata cat de irational este Guvernul atunci cand aloca resursele si cat de lipsiti de viziune si de nepriceputi sunt cei care conduc, astazi, sistemul de invatamant.
Reprezentantii Guvernului vorbesc necontenit despre grija pentru educatia copiilor, despre reforma educatiei si principiile inalte care trebuie sa guverneze aceasta reforma. Pentru prescolarii si elevii care, incepand de luni nu vor avea unde sa bea un pahar de apa la scoala sau nu se vor putea spala pe maini la toaleta, toate acestea inseamna doar vorbe goale. Pana nu reuseste sa rezolve o problema atat de elementara, orice alta initiativa reformatoare a Ministerului Educatiei va fi lipsita de credibilitate. Iar ministrul educatiei nu trebuie sa uite un lucru pe care ar fi trebuit sa si-l insuseasca in Franta sau in Germania: orice reformain educatie incepe cu obtinerea autorizatiei... sanitare!
Statul de drept si dreptul de a sta la coada
Declaratie politica prezentata in Plenul Senatului, 1 Septembrie 2009
ascunde declaratia
Ma intreb daca membrii Cabinetului Boc stiu ca Statul de drept implica nu doar suprematia legii, ci si predictibilitatea actiunilor guvernamentale? Ca cetatenii au dreptul nu doar sa controleze, dar sa si anticipeze actiunile guvernantilor? Chiar daca stiu lucrurile acestea, cred ca putin le pasa.
Cabinetul Boc si-a dat, din pacate pentru cetatenii Romaniei, de nenumarate ori masura incompetentei sale. Ultimul exemplu la care as vrea sa ma refer, care arata cat de orbi si de surzi sunt actualii guvernanti la problemele reale ale cetatenilor, este situatia creata la depunerea declaratiilor pentru drepturile de autor si pentru Persoane Fizice Autorizate (PFA).
Guvernul Boc a preferat sa ocoleasca Parlamentul in procesul de legiferare si a lucrat pe coltul mesei. Rezultatul s-a vazut: a facut o lege proasta pe care a pus-o in practica la fel de defectuos. Avem o ordonanta de urgenta si niste norme de aplicare care se contrazic si creaza confuzie: societatea nu mai are posibilitatea de a prevedea si calcula efectele legii. Si nu este primul exemplu cand actualul Cabinet nu s-a consultat cu cei afectati de masurile promovate si nu a asigurat conditiile de previzibilitate atat de necesare. Cred, si nu sunt singurul, ca, din acest punct de vedere, statul de drept in Romania este in suferinta.
Guvernantii incalca un principiu fundamental, aplicat la nivel european: legea, ca sa poata fi aplicata, trebuie sa fie predictibila si omul trebuie sa se poata increde in respectiva lege. Legea este facuta pentru a fi aplicata de oricine, si nu doar de catre specialisti; ea trebuie sa fie simpla si ca sa fie simpla trebuie sa fie inteligibila, pentru ca numai in felul acesta poti sa o aplici cu incredere. O legislatie care una spune in lege si alta spune in normele de aplicare, cum este cazul OUG 58/2010, nu poate fi considerata o legislatie predictibila, simpla, si inteligibila. In consecinta, legea asta nu poate fi aplicata. Mai mult decat atat, asa cum rezulta din analiza unor prestigioase institute de politici publice, as aminti aici doar Raportul Societatii Academice Romane (SAR), OUG 58/2010 nu va aduce la buget suma, de altfel modica, care este tinta Guvernului. Ea va creste insa nepermis costurile de tranzactie atat pentru cetatean cat si pentru stat astfel ca devine mai degraba costisitoare decat profitabila.
Prin actiunea sa, Cabinetul Boc a creat haos si a reusit "performanta" de a umili 500.000 de contribuabili onesti. Culmea ironiei, cetatenii au ajuns sa stea la cozi interminabile nu sa primeasca vreun beneficiu din partea statului, ci sa-si plateasca darile catre stat. Am asistat la un exercitiu simbolic de umilire. Ce a zis Cabinetul Boc: nu doar ca va luam banii, dar va punem si pe drumuri si la cozi. Si de ce pui jumatate de milion de oameni pe drumuri in fiecare luna, daca ai putea sa nu o faci? Pentru ca sub regimul Basescu-Boc, am ajuns in situatia trista in care, ca pe vremea lui Nicolae Ceausescu, coada nu este doar o modalitate de a stresa oamenii, dar a devenit un exercitiu de forta al celor de la Putere. Pentru Emil Boc si Traian Basescu, statul la coada este un mijloc eficace de constrangere a anumitor categorii. Statul la coada nu poate insaintari Statul de drept si nu poate da legitimitate sau autoritate guvernarii.
Saptamana trecuta, in plenul Senatului, premierul Emil Boc se plangea in sedinta extraordinara ca aprecierile pentru munca sa vin din afara tarii, de la finantatori precum FMI sau Banca Mondialasi mai putin de la proprii cetateni. Cu asemenea legi absurde si dovedind atata incompetenta, nici nu e de mirare ca premierul Boc este atat de nepopular. A ajuns sa conduca un Guvern pentru binele FMI si mai putin pentru binele romanilor.
Avand in vedere, toate aceste argumente, solicit Guvernului condus de Emil Boc sa abroge neintarziat OUG 58/2010 si normele sale de aplicare. Reforma statului ramane doar o vorba goala atata timp cat Guvernul emite o astfel de lege, iar atunci cand isi dovedeste efectele nocive pentru societate, Guvernul se incapataneaza sa o mentina in vigoare.
Iar pentru umilinta pe care contribuabilli onesti au trebuit sa o suporte, Cabinetul Boc trebuie sa plateasca politic.
Dupa cele intamplate, unii ar putea spune ca trebuie sa fie eliberati din functie cei care au redactat sau au avizat actul normativ si normele sale de aplicare. Altii ar putea spune ca se impune remanierea ministrilor Sebastian Vladescu si Mihai Seitan, pentru ca au putut elabora o astfel de lege aberantasi pentru modul defectuos in care au pus in aplicare legea. Cei mai curajosi ar putea spune ca si Premierul Boc trebuie sa plece pentru ca s-a facut ca nu vede aberatia, declarand impasibil ca, de vreme ce n-a ajuns pe masa Guvernului, "situatia nu exista". Ori situatia exista tocmai pentru ca Guvernului a "lucrat" ca ea sa existe.
Eu insa spun ca trebuie sa plece intreg Cabinetul Boc pentru a se evita astfel ca intr-un Stat de drept, sub regimul Basescu-Boc, singurul drept al romanilor sa fie doar dreptul de a sta la coada.